Parastasul este slujba religioasă pentru pomenirea celui decedat. Pomana este masa sau pachetele pe care le împarți după slujbă. Multe persoane le confundă sau le folosesc interschimbabil, dar sunt două lucruri diferite care merg împreună. Dacă ai de organizat un parastas și vrei să știi exact ce presupune, sună la +40 374.560.000 și îți explicăm pas cu pas.
În articolul de mai jos găsești tot ce trebuie să știi: ce este parastasul, ce este pomana, câte pachete pregătești, ce aduci la biserică și la cimitir, ce se servește la masă și la ce date se fac pomenirile după deces.
Parastasul (din greacă, „a mijloci”) este o slujbă ortodoxă prin care preotul se roagă pentru iertarea păcatelor celui adormit. Se ține la biserică, de obicei sâmbăta dimineața, după Sfânta Liturghie. Preotul citește pomelnicul cu numele celor pomeniti, binecuvintează coliva și rostește „Veșnica pomenire”.
Pomana este ceea ce oferi după slujbă: pachete cu mâncare, colaci, fructe, lumânări. Este un gest de milostenie făcut pentru sufletul celui plecat. Pomana poate include și o masă la care participă rudele și apropiații, dar nu e obligatorie. Poți face doar pomană la biserică, fără masă.
Pe scurt: parastasul e rugăciunea, pomana e gestul care o însoțește.
Nu poți face pomană fără parastas, pentru că pachetele trebuie binecuvântate de preot în cadrul slujbei. Poți face parastas fără masă de pomană (doar pachete împărțite la biserică), dar nu invers.
În vorbirea de zi cu zi, mulți spun „facem pomana de 40 de zile” când se referă la tot: slujba, pachetele, masa. Tehnic, e vorba de un parastas urmat de o pomană. Dacă vorbești cu preotul, folosește „parastas” pentru slujba propriu-zisă.
Nu există o regulă fixă. Numărul de pachete depinde de câți oameni vin la slujbă, de tradiția familiei și de indicațiile preotului.
Ca orientare: la un parastas de 40 de zile, familiile pregătesc de obicei între 20 și 50 de pachete. La cel de 1 an, numărul poate fi mai mare. La pomenirile de 3 sau 6 luni, 10-20 de pachete sunt suficiente.
Regula pe care am văzut-o cel mai des: pregătești pachete pentru toți participanții la slujbă, plus câteva în plus de împărțit la vecini, la persoane în vârstă din cartier sau la nevoiași.
Un pachet tipic conține:
În funcție de perioadă, pachetele sunt de post sau de dulce. În cele patru posturi mari (Postul Paștelui, al Crăciunului, al Adormirii Maicii Domnului, al Sfinților Petru și Pavel), totul trebuie să fie de post: fără carne, ouă, lactate.
Unele familii adaugă și o pungă cu bomboane, o batistă sau un prosop mic. Aceste obiceiuri variază de la o zonă la alta și de la o familie la alta.
Parastasul de 40 de zile este prima comemorare majoră după înmormântare. În tradiția ortodoxă, se spune că la 40 de zile sufletul trece prin judecata particulară. Slujba de parastas este rugăciunea familiei ca sufletul să fie iertat.
Practic, asta înseamnă că trebuie pregătite mai multe lucruri decât la pomenirile obișnuite. Coliva trebuie decorată, colacii sunt mai mulți, pachetele de pomană sunt complete.
Pomana de 3 săptămâni (21 de zile) este una dintre pomenirile mai mici, dar tot trebuie făcută. Nu e la fel de elaborată ca cea de 40 de zile, dar nici nu o sari.
Ce împarți de obicei:
Nu e nevoie de masă de pomană. E suficient să duci pachetele la biserică, preotul slujește parastasul și împarți ce ai pregătit. Unele familii fac și o pomană mică acasă, doar pentru rudele apropiate, dar nu e obligatoriu.
Dacă nu știi exact câte pachete să pregătești, 10-15 ajung pentru o pomenire de 3 săptămâni. Întreabă preotul parohiei câți oameni vin de obicei la slujbă sâmbăta.
La biserică:
Preotul slujește parastasul, binecuvintează totul și rostește „Veșnica pomenire”.
La cimitir (dacă mergi și acolo):
În unele zone din București, familiile pun și o față de masă albă peste mormânt. Nu e obligatoriu, dar mulți o fac din tradiție.
Dacă nu ai timp să procuri totul singur, o firmă de servicii funerare poate pregăti pachetele în locul tău.
Parastasul de 1 an marchează un an de la deces. Este a doua pomenire majoră (după cea de 40 de zile) și vine de obicei cu o masă de parastas la care participă rudele și apropiații.
La 1 an, multe familii aleg și să ridice monumentul funerar definitiv: crucea, placa, cadrul de granit. Slujba se face la biserică, apoi la cimitir. Masa de pomană poate fi acasă, la restaurant sau la sala parohială.
Pomenirile aniversare continuă anual. Cele de 3 și 7 ani sunt considerate cele mai importante: la 3 ani se ridică oasele (în unele zone), iar la 7 ani este ultima pomenire fixă din tradiție.
Tradiția ortodoxă prevede pomeniri la date fixe. Iată calendarul:
Nu toate familiile le fac pe toate. Cele de 40 de zile, 1 an și 7 ani sunt cele mai respectate. Pomenirile de 3, 6 și 9 luni sunt mai simple: colivă și colac la biserică, o lumânare la mormânt.
Pe lângă aceste date fixe, morții se pomenesc colectiv la Moșii de vară, Moșii de iarnă și la Sâmbăta Morților.
Pomana de 9 zile este una dintre cele mai simple pomeniri. Nu pregătești pachete mari și nu organizezi masă.
Ce duci la biserică:
După slujbă, împarți colivă și colac celor prezenți. Unele familii dau și câteva pungi mici cu un fruct, o lumânare și o prăjitură, dar nu e obligatoriu la 9 zile.
Dacă vrei să faci și pomană la cimitir, duci o colivă mică, o lumânare și vin. Preotul vine doar dacă l-ai programat în prealabil.
Dacă nu ești sigur cum se calculează data (se numără de la ziua decesului, inclusiv ziua aceea), poți întreba preotul parohiei sau suna la contactează Beligi pentru lămuriri.
Masa de pomană (dacă se organizează) se face de obicei acasă sau la restaurant. Meniul depinde de perioadă: de post sau de dulce.
Meniu de post (în cele 4 posturi mari sau miercurea și vinerea):
Meniu de dulce (în rest):
La orice masă de parastas se pun pe masă: colivă, colac, vin roșu și lumânare aprinsă. Înainte de masă se spune rugăciunea „Tatăl nostru” și se face „Veșnica pomenire”.
Dacă nu vrei să gătești acasă, poți comanda catering cu meniu de parastas. Prețurile variază de la 70 lei/persoană (meniu de post simplu) la peste 100 lei/persoană (meniu de dulce complet). Aceste prețuri sunt orientative și diferă de la un furnizor la altul.
