Îmbălsămare: ce poți cere înainte de pregătirea funerară

După un deces, deciziile vin repede, iar îmbălsămarea e una dintre ele. La Beligi din 1996, în discuțiile cu familiile din București, auzim des aceeași întrebare: ce avem voie să cerem? Răspunsul stă în Legea 102/2014 și în normele aprobate prin HG 741/2016. Le-am citit și am păstrat ce te privește direct.

Îmbălsămarea, numită și tanatopraxie, e pasul despre care primim cele mai multe întrebări.

Pe scurt: Normele din HG 741/2016 impun procedura în trei cazuri și o interzic în alte trei. Legea 102/2014 o cere și la orice transport în afara localității. În restul situațiilor alege familia, iar lucrarea pornește de la cererea ta scrisă. Transportul se face doar cu vehicule special amenajate, iar legea nu impune depunerea acasă.

Poți vedea persoana decedată înainte de pregătire?

Da, poți cere firmei funerare să vezi persoana decedată înainte de pregătire. Articolul 24 din Legea 102/2014 obligă prestatorul să respecte dispozițiile celui care solicită înmormântarea. Legea nu are un articol separat despre vizita dinaintea pregătirii. Întreabă firma ce restricții sanitare sau medico-legale există și care este temeiul lor.

Ce poți spune firmei de la început

Spune de la primul telefon că vrei să vezi persoana și întreabă unde și când se poate. Articolul 3 din normele HG 741/2016 cere reținere și grijă la orice acțiune asupra corpului, iar articolul 4 interzice fotografierea corpului fără acordul aparținătorilor.

Familia poate spăla și îmbrăca singură persoana decedată, după dorință, datini sau cult, potrivit articolului 6 din normele HG 741/2016. Dacă vrei să faci asta, anunță firma înainte să înceapă pregătirea decedatului.

Când apar limite sanitare sau medico-legale

Când legea dispune autopsia medico-legală, articolul 5 din norme interzice procedura înainte de cercetarea judiciară. În aceste cazuri, instituția de medicină legală îți poate spune când primești persoana.

După o infecție cu agent înalt patogen, articolul 20 din norme cere închiderea și sigilarea sicriului și interzice redeschiderea. Încadrarea o face Direcția de Sănătate Publică, nu firma funerară.

Îmbălsămare: când e obligatorie și când e interzisă

Normele aprobate prin HG 741/2016 arată când procedura este impusă și când e interzisă. Îmbălsămarea modernă înseamnă injectarea unor substanțe chimice în corp, ca să oprească acțiunea bacteriilor și să conserve corpul. În afara cazurilor de mai jos, decizia rămâne a familiei și poți spune nu.

Cele trei cazuri în care normele o impun

Articolul 5 din norme enumeră trei situații.

• Familia alege expunerea în locuri publice, de exemplu capele sau case funerare, cu capacul sicriului deschis.
• Persoana este transportată pentru înhumare în altă localitate, la minimum 30 de kilometri de locul decesului.
• Cauza medicală a unui deces survenit în afara spitalului o cere, conform avizului epidemiologic al Direcției de Sănătate Publică.

Legea 102/2014 e mai strictă decât normele. Articolul 29 alin. (4) cere procedura la orice transport în afara localității în care s-a produs decesul, fără prag de distanță. Articolul 29 alin. (4) din Legea 102/2014 nu prevede o excepție pentru transportul în afara localității pe distanțe sub 30 de kilometri. Poți cere firmei să îți explice pe ce text se bazează.

Când procedura nu are voie să se facă

Același articol 5 din norme interzice lucrarea în trei situații.

• Înainte de cercetarea judiciară, când se dispune autopsia medico-legală.
• La boli infecțioase cu agenți biologici înalt patogeni, conform avizului Direcției de Sănătate Publică.
• În afara spațiilor autorizate pentru această activitate.

Articolul 8 din norme cere cererea scrisă a familiei, iar Ordinul 1.532/2017 al Ministerului Sănătății îi stabilește modelul. Nu semna această cerere până nu ai înțeles motivul.

Cine o face și ce pregătire are un tanatopractor?

Articolul 6 din normele HG 741/2016 lasă manoperele numai personalului specializat, cu competențe în serviciile funerare. Articolul 13 din norme cere diplomă emisă de Ministerul Sănătății pentru angajarea tanatopractorului. Poți întreba firma cine va lucra concret și cine va semna actul de la final.

Ce înseamnă tanatopraxia

Articolul 16 din normele HG 741/2016 definește tanatopraxia ca un ansamblu de metode aplicate corpului după deces. Tanatopraxia include igienizarea, conservarea, la nevoie restaurarea și îngrijirile de estetică mortuară. Scopul este conservarea temporară și prezentarea cu demnitate în fața familiei.

Conform articolului 17 din normele HG 741/2016, produsele folosite sunt biocide avizate sau autorizate. Cantitățile nu trebuie să ducă la conservarea definitivă a corpului. În cazul înhumării, un eșantion din substanțe se pune în sicriu, alături de persoana decedată.

Ce aprobări cere procedura

Articolul 8 din norme cere avizul Direcției de Sănătate Publică pentru lucrarea făcută în afara prosecturii sau a medicinei legale. Tanatopractorul solicită avizul și depune cererea ta, declarația despre metodă și substanțe și actul medical al decesului. Detalii găsești în ghidul despre certificatul medical constatator al decesului.

Transport decedat: ce vehicule sunt permise?

Articolul 28 din Legea 102/2014 cere transportul în sicrie cu capac, cu autovehicule special amenajate. Vehiculele respectă normele sanitare și antiepidemice. Mașina personală sau o dubă obișnuită nu intră în această definiție. Poți cere firmei să îți arate autorizația vehiculului înainte de plecare, mai ales la un drum lung.

Ce condiții are vehiculul

Articolul 7 din norme cere autorizație pentru vehicul și respectarea anexei 2. Anexa spune că vehiculul de paradă are omologare de la Registrul Auto Român sau autorizație de transport local de la primărie.

Anexa 2 din normele HG 741/2016 cere și un spațiu pentru sicriu de minimum 210 cm lungime și 90 cm lățime. Vehiculul are paravan separator și suprafețe care pot fi dezinfectate. Pe drum, capacul sicriului rămâne închis, potrivit articolului 7 din norme.

Ce acte cere drumul lung

La o distanță mai mare de 30 de kilometri de localitatea înhumării, articolul 26 cere și avizul sanitar de transport. Îl eliberează Direcția de Sănătate Publică. Spre străinătate, articolul 32 din norme cere pașaport pentru transport cadavru uman, pe baza certificatului de deces și a certificatului de îmbălsămare.

Legea 102/2014 mai cere, la articolul 29, acordul autorităților din țara de destinație. Detaliile practice sunt în ghidul despre transportul funerar în București și în străinătate.

Capela mortuară sau acasă: cine decide?

Decide familia, pentru că depunerea acasă nu este obligatorie. Nici Legea 102/2014, nici normele din HG 741/2016 nu cer familiei să aducă persoana la domiciliu. Articolul 27 din norme permite depunerea în sălile de ceremonii funerare. Articolul 28 arată că acestea pot fi în incinta cimitirelor sau în afara lor.

Sicriu închis sau deschis

Articolul 27 din normele HG 741/2016 îți lasă alegerea între sicriu închis și sicriu deschis. Pentru capacul deschis îți trebuie certificatul eliberat de tanatopractor. Sicriul închis înlătură doar această cerință de la expunere. Celelalte obligații rămân, de exemplu la transportul în afara localității.

Depunerea persoanelor decedate din cauza unor boli contagioase cere avizul Direcției de Sănătate Publică, tot potrivit articolului 27. Articolul 28 din norme cere săli climatizate, cu maximum 20°C în anotimpul cald. Lista spațiilor din oraș o găsești în ghidul despre capelele din București.

Ceremonie cu sau fără slujbă

Legea 102/2014, la articolul 21, nu consideră serviciul religios o prestare de servicii funerare. Familia poate organiza și o ceremonie fără slujbă religioasă.

Ce întrebi firma funerară și ce acte primești?

Întrebi cine lucrează, unde, când, cât costă și ce este inclus, iar răspunsurile le ceri în scris. Articolul 7 din norme cere firmei avizul consiliului local și autorizație sanitară de funcționare. Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București trebuie să afișeze lista prestatorilor autorizați, conform aceluiași articol din normele HG 741/2016.

Întrebările de pus înainte să semnezi

Aceste întrebări sunt valabile pentru Beligi și pentru orice altă firmă funerară:

• Cine face pregătirea și cine semnează certificatul?
• Unde are loc și când pot vedea persoana?
• Este procedura impusă de lege sau de norme în cazul meu?
• Cât costă și ce intră în acest preț?

Articolul 21 din Legea 102/2014 îți permite să iei unele servicii funerare separat. Cere o listă scrisă a serviciilor, ca să vezi ce plătești pentru fiecare.

Actele pe care le primești

Anexa 3 din norme spune că primești certificatul într-un singur exemplar. Păstrează-l, fiindcă normele din HG 741/2016 îl cer la expunerea cu sicriul deschis. Îl cer și la transportul în altă localitate decât cea a decesului, la minimum 30 de kilometri.

Articolul 19 din norme impune o brățară la încheietura persoanei decedate, cu datele firmei care a făcut îngrijirile. Cere și documentul de plată. Articolul 27 din Legea 102/2014 prevede un fond de garantare pentru despăgubiri, la prestări neîndeplinite sau defectuoase.

Ai nevoie de lămuriri despre pregătire?

Familia poate suna la Beligi, la 0374 560 000, pentru lămuriri despre procedură, acte sau transport. Îți spunem ce se aplică în situația ta din București sau Ilfov, inclusiv când lucrarea nu este necesară. Tu decizi, iar explicațiile le primești înainte să semnezi ceva.