Datoriile mortului se moștenesc? Ce faci cu banii după deces

Pe scurt: Datoriile se transmit moștenitorilor care acceptă moștenirea, dar aceștia răspund numai cu bunurile primite, proporțional cu cota. Cardul și PIN-ul nu dau niciun drept asupra banilor din cont. Pensia se plătește până la luna decesului inclusiv, iar abonamentele nu se opresc singure. Renunțarea la moștenire se face la notar, în termenul de un an.

Familiile întreabă la Beligi, în zilele de după înmormântare, dacă datoriile defunctului se moștenesc. Până atunci apar cardul, pensia și facturile, în ordinea de pe masa din bucătărie.

Regulile stau în Codul civil și în legile speciale. Pentru situația ta, notarul și avocatul au ultimul cuvânt. Procedura de la notar, cu acte și termene, stă în ghidul despre succesiune după deces.

Pot folosi cardul dacă îi știu PIN-ul?

PIN-ul îți deschide bancomatul. Banii rămân ai moștenitorilor, împreună, până la partaj, după Codul civil. O plată urgentă cere același acord.

Ce spune legea despre cont

Articolul 2.187 din Codul civil se numește „Contul curent indiviz”. Moștenitorii sunt titulari coindivizari până la partaj. Orice operațiune în cont cere consimțământul tuturor, iar un singur frate nu poate decide pentru ceilalți.

Articolul 2.030 din Codul civil spune că mandatul încetează, de regulă, la moartea celui care l-a dat. Procura lăsată de defunct nu rezolvă, de regulă, problema.

De ce e riscant să retragi bani

Articolul 1.110 din Codul civil spune că folosința unor bunuri din moștenire poate avea valoare de acceptare tacită. O retragere de la bancomat te poate face moștenitor fără să fi vrut asta. Îți poate încurca o renunțare, dacă defunctul a lăsat datorii.

La rea-credință, articolul 1.119 din Codul civil spune că cine ascunde sau sustrage bunuri din moștenire e considerat că a acceptat. Nu are niciun drept asupra acelor bunuri și plătește datoriile inclusiv din averea proprie.

Ultima pensie după deces: ce se cuvine și ce se întoarce?

Legea 360/2023 spune, la articolul 100, că plata pensiei încetează începând cu luna următoare decesului. Pensia pe luna decesului se cuvine. Anunță repede casa teritorială de pensii, ca plata să se oprească la timp.

Pensia pe luna decesului

Dacă decesul a fost pe 3 și pensia a intrat pe 5, suma ține de luna decesului. Ajunsă în cont, rămâne sub regula din Codul civil de mai sus.

Pensia neîncasată are regulă la articolul 107 din Legea 360/2023. Casa de pensii plătește suma unei singure persoane: soțului supraviețuitor, unui copil sau unui părinte. În lipsa lor, suma merge la ceilalți moștenitori. Pensia de urmaș e o cerere separată, tot la casa de pensii.

Sumele virate după aceea

Articolul 156 din Legea 360/2023 privește banii virați din eroare după deces. Casa de pensii îi cere băncii restituirea, cu certificatul de deces și decizia de recuperare. Banca restituie din contul defunctului, până la limita soldului, în cel mult 30 de zile.

Dacă cineva a retras deja banii, casa de pensii caută persoana care i-a încasat. Decizia ei de recuperare este titlu executoriu, potrivit Legii 360/2023.

La ce bănci avea bani și ce plăți merg mai departe?

Banii și contractele defunctului rămân după deces, iar familia le descoperă treptat. Fă lista devreme.

Cum afli unde avea conturi

Începe cu actele de acasă: extrase, plicuri de la bănci, contracte, mesaje pe telefon. Du la notar tot ce găsești, ca să intre în masa succesorală prevăzută de Codul civil.

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia 9/2024 a Înaltei Curți, le permite moștenitorilor să ceară băncii informații protejate. Pentru perioada de dinainte de deces, le primesc numai dacă justifică scopul.

Abonamente, facturi și chirie

Articolul 1.282 din Codul civil spune că obligațiile contractuale se transmit succesorilor. Excepție fac situațiile în care legea, contractul sau natura lui arată altceva. Telefonul, internetul și utilitățile nu se opresc automat. Notifică furnizorul în scris.

Pentru chirie, articolul 1.834 din Codul civil spune că contractul de închiriere încetează în 30 de zile de la înregistrarea decesului chiriașului.

În acest termen, descendenții și ascendenții pot opta să continue contractul până la expirare. Condiția din Codul civil este să fie menționați în contract și să fi locuit cu chiriașul. Soțul supraviețuitor își continuă dreptul locativ, dacă nu renunță expres în același termen, potrivit articolului 323.

Moștenire pensie Pilon 2: unde depui cererea?

Legea 411/2004 îl definește pe beneficiar ca moștenitor al participantului. Dacă participantul moare înainte de transferul activului către un fond de plată a pensiilor private, fiecare beneficiar primește un cont la ultimul fond de pensii. Fondul îi transferă partea, potrivit articolului 38. Cererea se depune la administratorul fondului, nu la casa de pensii.

Ce acte depui

Norma ASF 27/2017 enumeră, la articolul 12, documentele de bază.

• Cererea de plată.
• Certificatul de deces.
• Certificatul de moștenitor sau alt act care arată cota cuvenită.
• Actul de identitate.

Articolul 11 din aceeași normă obligă administratorul să informeze beneficiarii care nu au cerut banii. Termenul este de 30 de zile de la primirea listelor cu participanți decedați.

Cum primești banii

Dacă ești participant, articolul 38 din Legea 411/2004 îți permite să cumulezi conturile. Poți alege și plata unică sau rate pe cel mult 5 ani, fără penalități, chiar dacă nu ești participant.

Legea 411/2004 prevede plata în 30 de zile de la solicitare. La plata unică, Norma ASF 27/2017, art. 13 alin. (5), calculează termenul de la depunerea cererii cu toate documentele. Dacă actele sunt incomplete, alin. (6) întrerupe termenul, iar unul nou curge de la documentația completă.

Cota fiecăruia stă în certificatul de moștenitor sau în celelalte acte acceptate de ASF. Legea 2/2026 intră în vigoare la 5 ianuarie 2027 (art. 113). Până la autorizarea primului fond de retragere programată, plata rămâne după Legea 411/2004 (art. 111).

Datoriile se moștenesc, dar numai în limita moștenirii

Articolul 1.114 din Codul civil spune că moștenitorii legali și legatarii universali răspund numai cu bunurile din moștenire. Fiecare răspunde proporțional cu cota lui. Dacă moștenirea are datorii mai mari decât bunurile, averea ta personală rămâne în afara calculului, cu excepția de mai sus.

Proporțional cu cota ta

Articolul 1.155 din Codul civil împarte datoriile după cotele succesorale. Doi frați cu câte o jumătate suportă, fiecare, jumătate din datorii. Legatarul cu titlu particular, cel care primește un bun anume, nu suportă în principiu datoriile.

Împărțirea după cote este regula de bază pentru banii și datoriile rămase după deces.

Cum afli ce datorii avea

Începe cu somațiile, contractele și corespondența rămase acasă. Codul de procedură fiscală îl obligă pe notar să ceară certificatul de atestare fiscală când dezbate succesiunea, cu excepțiile din articolul 160. Certificatul arată restanțele către stat.

Conform articolului 1.115 din Codul civil, poți cere notarului un inventar al bunurilor. Creditorii sau orice persoană interesată pot cere și ei inventarul, iar costul e în sarcina moștenirii.

Renunțare la moștenire: până când poți alege?

Dacă datoriile par mai mari decât bunurile, poți renunța la moștenire. Articolul 1.103 dă un an de la deces pentru a alege. Articolul 1.101 spune că opțiunea este indivizibilă: nu poți lua casa și lăsa datoria. Articolul 1.121 îl consideră pe cel care renunță ca și cum nu ar fi fost niciodată moștenitor.

Cum renunți

Articolul 1.120 din Codul civil cere formă autentică, la orice notar public. Notarul înscrie declarația în registrul național notarial. Partea ta merge la moștenitorii care ar fi fost înlăturați sau la ceilalți moștenitori.

Articolul 1.110 din Codul civil tratează renunțarea în folosul unui moștenitor anume drept acceptare tacită, nu renunțare propriu-zisă.

Ce poți face până la notar

Articolul 1.110 din Codul civil protejează actele de conservare, supraveghere și administrare provizorie. Acestea nu valorează acceptare, dacă împrejurările nu arată că te porți ca moștenitor. Închiderea apei într-o casă goală e un exemplu de grijă pentru bun.

Vânzarea mașinii sau golirea contului pot însemna acceptare, potrivit Codului civil. Dacă ai plătit tu ceva urgent, păstrează bonurile și spune notarului.

Moștenire datorii bancă: ce se întâmplă cu creditele?

Creditul defunctului rămâne datorie a moștenirii și după deces. Codul civil păstrează limita de la articolul 1.114 și are reguli speciale pentru ipotecă și pentru garanți. Citește întâi contractul de credit: el arată dacă există o garanție sau o asigurare. Banca îți poate confirma în scris soldul.

Creditul cu ipotecă

Articolul 1.155 din Codul civil are o excepție pentru datoria garantată cu ipotecă. Moștenitorul care primește bunul ipotecat răspunde pentru toată datoria, numai în limita valorii bunului. Partea lui din restul datoriilor scade corespunzător.

Dacă ai semnat ca garant

Fideiusorul plătește numai dacă debitorul nu plătește, conform articolului 2.293 din Codul civil. Dacă nu a renunțat expres, poate cere băncii să urmărească întâi bunurile debitorului, adică beneficiul de discuțiune. Articolul 2.295 cere să invoce beneficiul înainte de judecarea fondului, să indice bunurile și să avanseze sumele necesare urmăririi. Între mai mulți fideiusori, tot fără renunțare expresă, articolele 2.297 și 2.298 permit împărțirea datoriei, adică beneficiul de diviziune.

Articolul 2.300 din Codul civil le exclude pentru fideiusorul solidar și codebitorul solidar. Verifică în contract calitatea în care ai semnat și dacă ai renunțat la ele. Articolul 2.305 spune că fideiusorul care a plătit preia drepturile băncii împotriva debitorului.

Moștenire datorii ANAF: ce se întâmplă cu impozitele?

Impozitele neplătite rămân datorii și după deces. Articolul 23 din Codul de procedură fiscală spune că debitor devine moștenitorul care a acceptat succesiunea, în condițiile dreptului comun. Certificatul de atestare fiscală cerut de notar arată aceste sume, atât la ANAF, cât și la primărie. Dacă renunți la moștenire, această obligație nu te privește.

Impozitele și taxele

Conform articolului 160 alin. (5) din Codul de procedură fiscală, notarul trimite organelor fiscale o copie a certificatului de moștenitor, în 30 de zile. Regula se aplică dacă în masa succesorală există restanțe. Dacă există și imobile intabulate, alin. (6) mută obligația la Biroul de cadastru și publicitate imobiliară care a dispus înscrierea.

Articolul 266 din același cod prevede anularea obligațiilor fiscale în cazul debitorului decedat fără venituri sau bunuri urmăribile.

Amenzile

Ordonanța 2/2001 privind contravențiile nu are o regulă expresă despre decesul celui amendat. Dacă primești o somație pentru o amendă a defunctului, cere în scris temeiul legal. Apoi discută răspunsul cu notarul sau cu un avocat.

Un SRL nu se închide automat la deces

Legea 31/1990 enumeră cauzele generale de dizolvare la articolul 227, iar decesul nu este printre ele. Actul constitutiv al firmei este primul document de citit. El poate conține clauze despre moștenitori.

Dacă moare un asociat

Articolul 229 din Legea 31/1990 dizolvă SRL-ul când decesul îl lasă cu un singur asociat. Excepție fac clauza de continuare cu moștenitorii și decizia asociatului rămas de a continua singur.

Articolul 230 stabilește partea moștenitorilor. Dacă nu există altă convenție, firma le plătește partea în 3 luni de la notificarea decesului. Asociații rămași pot alege să continue cu moștenitorii care sunt de acord.

Dacă moare administratorul

Articolul 194 din Legea 31/1990 dă adunării asociaților dreptul de a desemna administratorii. Dacă adunarea numește un alt administrator, firma poate continua. Când defunctul era și singurul asociat, discută cazul cu un notar sau un avocat.

Ai nevoie de îndrumare pentru pașii următori?

Banii și datoriile țin de notar. Pentru întrebări despre înmormântare, familia poate suna la Beligi, la 0374 560 000.