Pe scurt:
- Moștenirea se deschide chiar la data decesului, la ultimul domiciliu al defunctului.
- Dosarul de moștenire se dezbate la notarul public competent pentru acel domiciliu.
- Dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an de la deces.
- Certificatul de moștenitor dovedește calitatea de moștenitor și dreptul de proprietate.
O succesiune după deces se deschide la data decesului. Ghidul vine din practica Beligi, casă funerară din București. Dacă ai nevoie de ajutor imediat cu formalitățile, numărul +40 374.560.000 răspunde non-stop. Mai jos ai ordinea pașilor și termenul de care depinde tot dosarul.
Ce înseamnă succesiune după deces și când se deschide moștenirea?
Moștenirea se deschide în momentul decesului, la ultimul domiciliu al defunctului, potrivit art. 954 din Codul civil. Se deschide chiar dacă familia nu depune nicio cerere și indiferent de data înmormântării. Ultimul domiciliu decide și notarul public la care se rezolvă dosarul, iar dovada lui se face cu certificatul de deces. De aici pornesc toate celelalte termene.
Momentul și locul deschiderii moștenirii
Codul civil leagă deschiderea moștenirii de două repere: momentul și locul. Momentul este data decesului, iar locul este ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces, așa cum prevede Codul civil. Așa afli, din prima zi, unde se va dezbate moștenirea.
Există și o situație de rezervă. Dacă ultimul domiciliu nu este cunoscut sau nu este în România, moștenirea se deschide în circumscripția notarului public cel dintâi sesizat. Condiția este să existe acolo cel puțin un bun imobil.
Când familia nu știe sigur ultimul domiciliu, consultantul Beligi verifică adresa din certificatul de deces înainte de orice drum pentru dosarul de moștenire.
Ce rol are certificatul de deces
Cu certificatul de deces dovedești ultimul domiciliu al defunctului, în temeiul Codului civil. Domiciliul stabilește locul deschiderii moștenirii și biroul notarial competent. Fără acest act, dosarul nu poate porni.
Lanțul de acte începe mai devreme, cu certificatul medical constatator al decesului. Pe baza acestuia se întocmește actul de deces și primești certificatul de deces. Ține un exemplar separat pentru dosarul de moștenire. La Beligi, consultantul care preia cazul îți spune de la început câte exemplare îți trebuie.
Cine poate deschide succesiunea și unde se face?
Succesiunea o poate deschide oricare dintre moștenitori, nu doar cel mai apropiat de defunct. Moștenitorii legali sunt rudele defunctului și soțul supraviețuitor, după informațiile Uniunii Naționale a Notarilor Publici. Dosarul se depune la notarul public competent pentru ultimul domiciliu al defunctului, oriunde în România. Contează doar unde ajunge cererea.
Moștenitorii legali și soțul supraviețuitor
Soțul supraviețuitor vine la moștenire alături de rude. Ordinea în care rudele sunt chemate la moștenire este stabilită de Codul civil. Notarul verifică actele de stare civilă care dovedesc legătura de rudenie.
Din experiența noastră la Beligi, multe familii amână pentru că nu știu cine trebuie să meargă primul. Dosarul pornește chiar și cu un singur moștenitor prezent. Important este ca toți să fie identificați în procedură.
Notarul competent
Procedura succesorală notarială este de competența notarului public din circumscripția judecătoriei unde defunctul a avut ultimul domiciliu, după precizările Uniunii Naționale a Notarilor Publici. Alegi biroul notarial după ultimul domiciliu al celui decedat, cum explică și Uniunea Națională a Notarilor Publici. Așa eviți drumurile inutile și amânarea dosarului de moștenire.
Dacă defunctul a locuit în București, dezbaterea moștenirii rămâne în circumscripția judecătoriei de sector corespunzătoare. Verifici adresa din certificatul de deces și de acolo pornești. La Beligi, consultantul citește adresa împreună cu familia și îi spune în ce sector se dezbate dosarul de moștenire.
Ce acte sunt necesare pentru succesiune?
Pentru succesiune pregătești trei categorii de acte: ale defunctului, ale moștenitorilor și actele de proprietate. În mod curent se folosesc certificatul de deces, actele de stare civilă ale moștenitorilor, actele de proprietate și testamentul, după lista Notari.pro. Lista finală depinde de bunurile care intră în masa succesorală, de la un apartament din București la un teren în altă localitate.
Documentele defunctului
La dosar merg actele care arată cine a fost defunctul și ce bunuri lasă în urmă.
- certificatul de deces
- actele de proprietate pentru bunurile din masa succesorală
- testamentul, dacă defunctul a lăsat unul.
Dacă un act de proprietate lipsește, notarul îți spune de unde ceri un duplicat înainte de dezbaterea moștenirii. Familiile cu care lucrăm la Beligi pierd, de regulă, mai mult timp cu căutarea actelor vechi decât cu restul procedurii.
Documentele moștenitorilor
Moștenitorii vin cu actele lor de stare civilă: actul de identitate, certificatul de naștere și, unde e cazul, certificatul de căsătorie. Aceste acte dovedesc legătura de rudenie cu defunctul. Cu cât sunt strânse mai devreme, cu atât dezbaterea moștenirii merge mai repede, iar consultantul Beligi îți poate spune ce lipsește. Obții astfel un dosar complet din prima programare.
La Beligi vedem des familii care aduc actele într-o mapă, în ordinea din listă. Pare un detaliu mic, dar scurtează programarea.
Ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea?
Rămâi fără actul care dovedește proprietatea. Dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an de la deschiderea moștenirii, conform Codului civil. Termenul curge de la data decesului. Fără certificat de moștenitor, bunurile rămân în acte pe numele defunctului.
Termenul de un an pentru opțiunea succesorală
În temeiul Codului civil, într-un an de la deschiderea moștenirii alegi: accepți moștenirea sau renunți la ea. Asta înseamnă dreptul de opțiune succesorală. Deschiderea moștenirii coincide cu data decesului, deci de atunci începe numărătoarea. Amânarea nu e neutră: anul trece indiferent de hotărârea familiei.
Din practica Beligi, familiile amână mai ales când în discuție sunt mai mulți frați sau o locuință nevândută. Se așteaptă o înțelegere care nu vine, iar anul se termină. Mai bine deschizi dosarul devreme și discuți detaliile după.
Fără certificat de moștenitor nu poți dovedi proprietatea
Certificatul de moștenitor se eliberează de notarul public, în temeiul Codului civil. Actul cuprinde patrimoniul succesoral, moștenitorii și cotele lor. Acesta face dovada calității de moștenitor și a dreptului de proprietate asupra bunurilor din masa succesorală. Până nu îl ai, nu poți dovedi în fața nimănui că bunul îți aparține.
Practic, ai nevoie de certificatul de moștenitor la fiecare pas următor. Cu el închizi discuția despre cine este proprietar, în fața oricărei instituții din România. Fără el, orice demers legat de bunurile defunctului se oprește la prima verificare de acte. Familiilor care ne întreabă ce se întâmplă fără el le spunem la Beligi același lucru: bunul rămâne blocat în actele defunctului până la dezbaterea moștenirii.
Cum decurge succesiunea după decesul unui părinte?
Succesiunea după decesul unui părinte urmează aceiași pași ca orice altă moștenire. Se deschide la data decesului, la ultimul domiciliu al părintelui, și se dezbate la notarul public competent, ca orice altă moștenire din România. Diferă doar ritmul: primele zile sunt luate de formalitățile de deces și de înmormântare. Dosarul succesoral vine după.
Primele zile: certificatul de deces și înmormântarea
În primele zile familia se ocupă de acte și de organizarea înmormântării, iar moștenirea așteaptă. Ordinea e simplă: întâi documentele de deces, apoi serviciul funerar. Legea 119/1996 prevede că declararea decesului se face în termen de 3 zile de la data încetării din viață. Pașii din primele ore sunt descriși pe larg în ghidul despre ce faci la un deces în familie.
În aceste zile Beligi asigură asistența pentru certificatul de deces și adeverința de înhumare, ca familia să nu alerge după fiecare hârtie.
Abia după înmormântare începe drumul spre notar, cu certificatul de deces în mână. Poți lăsa dosarul de moștenire pentru săptămâna următoare, pentru că termenul de un an din Codul civil rămâne același. Problema apare când îl lași pentru anul următor.
Ce face Beligi în această perioadă
Beligi preia partea de organizare, ca familia să se poată ocupa de restul. Consultantul care răspunde la telefon știe ce documente se depun și în ce ordine, pentru că le vede zilnic. Lucrăm non-stop în București și în Ilfov.
Partea de moștenire rămâne la notar, iar noi, la Beligi, nu ne substituim lui. Ce putem face este să îți spunem ce acte ai deja în mână după înmormântare și ce îți mai trebuie. Așa scapi de al doilea drum după fiecare hârtie.
Preluăm noi partea de organizare
Familia are de dus două lucruri în paralel: înmormântarea acum și dosarul de moștenire mai târziu. Partea de organizare o poate prelua Beligi, de la primul telefon. Tu rămâi cu timpul și cu răgazul de care ai nevoie pentru restul.
Întrebări frecvente
Dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an de la deschiderea moștenirii, conform Codului civil. Dacă te întrebi în cât timp se poate face succesiunea după deces, acesta este termenul de referință. În acest an accepți sau renunți, în fața notarului public. La Beligi le spunem familiilor să pornească dosarul după înmormântare, fără să aștepte finalul anului.
După obținerea certificatului de moștenitor ai dovada calității de moștenitor și a dreptului de proprietate asupra bunurilor din masa succesorală, în temeiul Codului civil. De aici poți face demersurile legate de fiecare bun, cu regulile lui. Certificatul rămâne documentul de bază în orice discuție despre proprietate.
Succesiunea după decesul soțului se deschide la data decesului, la ultimul domiciliu al defunctului, potrivit Codului civil. Soțul supraviețuitor este moștenitor legal, alături de rudele defunctului. Dosarul se depune la notarul public competent pentru acel domiciliu, cu certificatul de deces, actele de stare civilă și actele de proprietate. Consultantul Beligi îi arată ce acte are deja după înmormântare.
Nu, dosarul de moștenire nu merge la orice notar. Competența aparține notarului public din circumscripția judecătoriei ultimului domiciliu al defunctului, după precizările Uniunii Naționale a Notarilor Publici. Alegi biroul notarial după domiciliul celui decedat, chiar dacă tu locuiești în alt oraș.
Nu ești obligat să accepți moștenirea: dreptul de opțiune succesorală înseamnă și renunțare. Dacă vrei însă să dovedești proprietatea asupra bunurilor rămase, ai nevoie de certificatul de moștenitor, în temeiul Codului civil. Fără el, bunurile rămân în acte pe numele defunctului. De aceea termenul de un an contează.
Concluzie: succesiune după deces în trei pași
Moștenirea se deschide la data decesului, la ultimul domiciliu al defunctului, dovedit cu certificatul de deces, potrivit Codului civil. Dreptul de opțiune succesorală, adică alegerea între acceptare și renunțare, se exercită în termen de un an de la deschiderea moștenirii. Certificatul de moștenitor, eliberat de notarul public, este actul care dovedește calitatea de moștenitor și proprietatea asupra bunurilor. Reține trei lucruri:
- Moștenirea se deschide la data decesului, la ultimul domiciliu al defunctului.
- Dreptul de opțiune succesorală se exercită într-un an de la deschiderea moștenirii.
- Certificatul de moștenitor este actul care dovedește proprietatea.
Separat de moștenire, familia poate cere ajutorul de deces, conform Legii 44/2026, în cuantumul valabil de la 30 martie 2026. Cuantumul este 9.192 lei pentru un asigurat sau pensionar și 4.596 lei pentru un membru de familie neasigurat, după datele CNPP. Se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare. Poate fi cerut în termen de 3 ani de la emiterea certificatului de deces.
E normal să mai ai întrebări după ce citești despre acte și termene. Ghidul despre ajutorul de deces în 2026 și lista cu acte necesare pentru ajutorul de înmormântare acoperă pașii din zilele imediat următoare.